Campionul citirii rapide

ULUITOR – Un tânăr din Iaşi citeşte o carte în cinci minute

Ştefan Alexandrescu, un ieşean de 19 ani, a ajuns la performanţă de a citi de 60 de ori mai repede decât o persoană obişnuită. „Parcurge” o carte de circa 150 de pagini în numai 5 minute. Şi-a propus să absolve şapte instituţii de învăţământ superior în acelaşi timp.

Îşi doreşte să predea cândva, la Universitate, un curs de citire rapidă – materia care a devenit pentru el o specialitate; şi asta, bineînţeles, înainte de terminarea uneia dintre cele trei instituţii de învăţământ superior de stat la care este înscris deocamdată – Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, cea de Psihologie şi cea de Comunicare, Relaţii Sociale şi Publice.

PLANURI. Pentru că ar putea citi într-o zi cât 60 de studenţi la un loc, Ştefan vrea să absolve şapte instituţii de învăţământ superior în acelaşi timp

ŞTEFAN CEL „MARE CITITOR”. „Vreau să parcurg mai mulţi ani în acelaşi timp”, spune Ştefan. Implicat în zeci de proiecte, tânărul aproape că a uitat unde studiază în acest moment, pentru că, anul trecut, pe când se afla în clasa a XII-a la Liceul de Informatică, era deja absolvent şi obţinuse prima diplomă universitară, a Universităţii Virtuale de Afaceri.

Ştefan susţine că ar putea ajunge în scurt timp să citească 8.000 de cuvinte pe minut, adică de cel puţin 80 de ori mai repede decât o persoană neantrenată. Conf. Dr. ing. Radu Budei, cel care l-a iniţiat în citirea rapidă prin cursurile speciale, garantează că la ultima verificare, făcută în urmă cu un an, Alexandrescu a citit 2.336 de cuvinte pe minut, mărirea vitezei sale până la 6.000 de cuvinte pe minut făcându-se prin exersări repetate.

Uneori, tânărul Ştefan îşi dă seama cu tristeţe că ştie mai multe decât profesorii. „De exemplu, la Comunicare Socială şi Relaţii Publice îl întrerupeam pe profesor, dădeam anumite exemple, îl completam, iar el devenea stresat că nu mai apucă să termine ce are de spus. Le dau profesorilor sugestii de unde să-şi completeze cursurile, cu toate că uneori consider inacceptabil acest lucru”, precizează el.

DEMONSTRAŢIA. Am asistat la o demonstraţie de citire rapidă făcută de tânăr la „Casa Cărţii” din Iaşi. Ştefan Alexandrescu a citit în circa 50 de minute 8 cărţi. Fiecare volum avea, în medie, 150 de pagini, fiecare pagină numărând, la rându-i, cam 300 de cuvinte. Aruncă privirea pe câte unu-două paragrafe din prima parte a paginii, o cobora apoi, urma o alta, şi tot aşa, cu o viteză năucitoare, viteza ce părea şi este de fapt incredibilă. Verificat prin sondare, el a recunoscut textele parcurse, oferind apoi informaţii exacte despre conţinutul cărţilor.

Pentru a elimina orice urmă de îndoială – faptul că Ştefan ar fi putut citi unele cărţi parcurse ulterior -, am ales câteva al căror conţinut îl cunoşteam – „Sfârtecare”, de Emil Cioran, „Tropicul capricornului”, de Henry Miller, şi „Sfârşitul unui roman de familie”, de Peter Nadas. Despre toate acestea, Alexandrescu a oferit detalii amănunţite.

VITEZA S-A MĂRIT DE 61 DE ORI. Profesorul Budei a afirmat, referindu-se la capacităţile lui Alexandrescu: „În privinţa citirii rapide, pot spune că Ştefan este performer la nivel naţional, cred că citeşte cel mai rapid, dar, e drept, mai oscilează, încă destul de puternic. A plecat de la o viteză de 38 de cuvinte pe minut la primul test şi a avut deodată o creştere de 61 de ori a vitezei, ajungând în scurt timp la 2.336 de cuvinte pe minut”.

În mare, secretul îmbunătăţirii vitezei de citire constă în învăţarea ochilor să cuprindă o parte cât mai mare de text, un grup de cuvinte, un rând sau chiar un întreg paragraf, prin expunerea sa într-o fantă special construită la aparatul de citire rapidă, fantă din care textul dispare foarte repede tras de un dispozitiv prevăzut cu un arc. „Prin folosirea dispozitivului se stabileşte un nou traseu al informaţiei de la ochi la creier şi se măreşte foarte mult viteza de citire a mai multor cuvinte la o singură fixare a ochilor, tendinţa fiind spre o citire printr-un soi de fotografiere a textului”, susţine Budei. Profesorul a trecut de la citirea cuvânt cu cuvânt la citirea a 3-4 cuvinte. Cum înainte de a folosi tehnica privea individual câte un cuvânt, ochii oboseau, pentru că privirea se oprea pe fiecare. „De exemplu, pentru un singur rând cu 30 de cuvinte am avut 30 de mişcări ale ochilor. E obositor şi de aceea copiii nu rezistă. Folosind tehnică specială, se ajunge la cititul unui rând de două coloane dintr-o singură privire.”

Profesorul vorbeşte despre formarea unei deprinderi prin care se elimină o anumită etapă: „S-au făcut măsurători foarte serioase în acest sens şi specialiştii din Franţa au constatat o vibrare a corzilor vocale în timpul cititului, lucru care duce la o încetinire a vitezei de lecturare”.

PRIMA FACULTATE – ÎNAINTE DE TERMINAREA LICEULUI. De când a putut să parcurgă mai repede orice text expus privirii, Ştefan a devenit mai întâi un elev eminent şi apoi un student strălucit. În semestrul al II-lea al clasei a XII-a a urmat cursurile Universităţii Virtuale de Afaceri. „Am dat 13 examene în 3 săptămâni şi le-am luat cu brio pe toate. În timpul respectiv am învăţat şi pentru Bacalaureat, m-am pregătit pentru salonul de inventică, am făcut cursurile de citire rapidă şi tehnici de memorare şi creativitate, am scris un scenariu de teatru, am jucat într-o piesă de teatru, am participat la câteva olimpiade şi concursuri şcolare şi chiar am reuşit să iau nişte premii, unul la o competiţie naţională de literatură… Am citit vreo 10-15 cărţi în vreo două săptămâni şi am făcut şi multe, multe alte lucruri”, povesteşte Ştefan Alexandrescu. El precizează că a reuşit la un moment dat să se uite la 4 filme odată, două la câte un televizor şi alte două pe monitorul calculatorului. „O dată am învăţat un curs în tramvai în drum spre facultate şi, ajuns acolo, a trebuit să răspund pentru examen chiar din el. Citesc şi la rând, dar şi atunci când trebuie să pierd timpul pe undeva.”

Ştefan spune că stăpânirea tehnicii de citire rapidă îi este extrem de necesară. „Când am nevoie de o documentaţie de pe Internet, deschid vreo 20 de linkuri, citesc tot, îmi notez ceea ce mă interesează şi toată această treabă nu-mi ia mai mult de o oră.”

Tânărul consideră că „ar trebui introdusă citirea rapidă peste tot unde există hârţogăraie, unde sunt multe documente, la parchete, în primării, chiar şi la Guvern. Treburile ar merge mult mai bine în ţara asta dacă s-ar citi rapid”, încheie el, pe un ton uşor ironic. S-ar părea că lui Ştefan Alexandrescu viitorul îi surâde. Tânărul aleargă după el cu două picioare şi două mâini. Şi cu o minte strălucită antrenată pentru citirea rapidă. Care face cât mii.

Îndrumat la început de un profesor ieşean, Ştefan Alexandrescu a fost încă de la început un elev ieşit din comun. El exersează şi astăzi de unul singur cu aparatul de citire rapidă. Dispozitivul este prevăzut cu o fantă în care este expus ceea ce trebuie citit; cu ajutorul unui arc montat în aparat, acel cuvânt sau text se retrage. La prima lecţie se foloseşte un cuvânt alcătuit dintr-o singură silabă, vizibil doar pentru o fracţiune de secundă, ce trebuie reţinut. Apoi se trece la un cuvânt de două silabe, de trei silabe, la două cuvinte, la trei cuvinte, iar la lecţia cinci se reţin, tot într-o fracţiune de secundă, cinci cuvinte. Educându-se, treptat, Ştefan a ajuns la performanţă să citească cu viteza de 5.000 de cuvinte însă viteza poate creşte atunci când vrea. Marele istoric Nicolae Iorga putea privi circa 1.000 de cuvinte pe minut, mai mult însă decât alţi oameni celebri cu posibilităţi asemănătoare – ca Dimitrie Cantemir, B.P. Haşdeu sau J.F. Kennedy, care citea presa în cinci minute.

NECESAR

Astăzi, informaţia se asimilează în proporţie de 80% prin lectură. Citirea, faţă de sistemele audiovizuale, are un impact de opt ori mai mare la un cititor normal, de 20 de ori la unul rapid şi de vreo 70 de ori la unul super rapid. “În SUA se fac antrenamente cu copiii care nu cunosc literele, pe bază de memorie fotografică. Un impact asemănător are şi cursul meu de citire rapidă, întrucât reprezintă un alt mod de a privi sistemul de învăţământ. Învăţământul global are patru laturi care toate trebuie atinse: educaţia teoretică, fizică, nutriţională şi cea care vizează integrarea în societate. La noi sunt neglijate complet ultimele trei, punându-se baza doar pe cea teoretică, învechită”, spune prof. Budei

Sursă aici

By | 2018-05-25T16:14:52+00:00 May 25th, 2018|Articole|